Comentariu economic pentru EXPERT GRUP 

Creşterea deficitului bugetar până la limite riscante, precum şi majorarea datoriei publice interne prin emiterea masivă de valori mobiliare de stat (VMS) pe parcursul ultimelor luni va impune viitorul Guvern să apeleze la surse de finanţare externe. În acest sens, Republica Moldova are la dispoziţie 2-3 opţiuni majore: semnarea unui nou memorandum de finanţare cu FMI sau/şi contractarea creditelor bilaterale negociate la moment cu Rusia şi China. Ultimele au tulburat enorm mediul mediatic şi analitic din ţară, stârnind mari controverse. Cauza este că contractarea unor asemenea credite gigantice pentru ţara noastră automat va tripla soldul datoriei de stat externe, iar în condiţiile actualei recesiuni economice, gradul de îndatorare va atinge limite riscante. Totodată, este vital ca aceste credite să nu prejudicieze relaţiile cu FMI, care sunt şi aşa incerte la momentul de faţă. Or, semnarea unui nou memorandum de finanţare cu această instituţie financiară va influenţa în mod direct imaginea ţării noastre în faţa finanţatorilor occidentali şi, cu siguranţă, va releva într-o altă lumină sinceritatea aspiraţiilor privind integrarea europeană. Prin urmare, este necesar ca viitorul Guvern să stabilească clar priorităţile sale în domeniul politicii privind datoria de stat externă. Ar trebui sau nu noul Guvern să accepte creditele oferite de Rusia şi China pe fondul relaţiilor suspendate cu FMI? Care ar fi impactul de pe urma contractării acestora şi care ar trebui să fie priorităţile politicii de stat în acest domeniu? Varianta integrală a analizei poate fi descărcată aici

Interviu pentru Radio Europa Liberă

Varianta AUDIO

Participare în cadrul emisiunii "Rostul Zilei", de la postul de radio"Vocea Basarabiei"

(Audio) Interviu pentru Radio Europa Liberă

Interviu acordat pentru Radio Europa Liberă

Pentru ca pensia să atingă nivelul minimului de existenţă, cota contribuţiei sociale ar trebui să fie ridicată de la 29 la 49%

În primul rînd, trebuie să înţelegem că este inadmisibilă situaţia în care pensia medie acoperă puţin peste jumătate din minimul de existenţă al pensionarilor. Raportul dintre pensia medie şi minimul de existenţă este de 58 la sută, pensia medie fiind de 666,3 lei pentru limita de vîrstă. În acelaşi timp, sistemul public de pensii subminează principiile echităţii sociale, pentru că rata de înlocuire a salariului pierdut constituie doar 26 la sută, ceea ce înseamnă că nivelul pensiei acoperă doar puţin peste un sfert din nivelul veniturilor acumulate pe parcursul perioadei active. Este cel mai mic nivel din Europa, fapt ce relevă de fapt ineficienţa sistemului public de pensii şi incapacitatea acestuia de a menţine un nivel de trai cel puţin similar pentru pensionar, faţă de cel dus în perioada activă a vieţii.

Pensiile mici au constituit mereu una din cele mai stringente probleme ale Republicii Moldova, care se acutizează pe fonul modificărilor nefavorabile în situația demografică și a politicii ineficiente de protecție socială. Procesul de îmbătrânire a populației, exodul masiv al forței de muncă economic active și sporul natural negativ pe parcursul ultimilor ani au contribuit la sporirea presiunilor asupra fondului public de pensii, riscurile de colaps devenind tot mai iminente. Prezentul studiu evalueaza cauza ineficienţei actualului sistem public de pensii din Republica Moldova şi prezintă soluţiile viabile în vederea reformării acestuia. Studiul integral poate fi descarcat AICI

În luna mai a anului curent, pentru prima data din 2003, au fost introduse valori mobiliare de stat cu scadenţa mai mică de o lună. Astfel, la licitaţia de vânzare a VMS din 12 mai au fost introduse bonuri de trezorerie cu termenul de circulaţie de 21 zile, care sunt tranzacţionate şi până în prezent, fiind aplicată o rata efectivă inferioară celor aplicate altor VMS. Astfel, la licitaţia din 23 iunie ponderea volumului comercializat la valoarea nominală a acestor bonuri de trezorerie din total a constituit 20,8%, ponderea volumului cererilor depuse din total a fost de 30,6%, iar rata efectivă medie ponderată a fost de 7,59% faţă de media de 16,67% pe toate tipurile de VMS. O rata atât de mică relevă interesul sporit al dealerilor primari (băncile comerciale) pentru bonuri de trezorerie cu scadenţe mai mici, fiind determinată de evoluţiile nefaste ale economicei naţionale, dar şi de incertitudinea sporită privind evenimentele post-electorale din ţară.

Economia moldovenească în ultimele două luni a fost marcată de circumstanţele electorale şi de obiectivele politice ale partidului aflat la guvernare. Conţinutul şi tonul Programului de guvernare a guvernului interimar a dezamăgit publicul, care aştepta să vadă un set clar de măsuri anti-criză, dar în loc de aceasta a primit o nouă porţie de patriotism steril. 

În această ediție citiți despre:

    - Evoluțiile economici moldovenești în mai-iunie 2009;

    - PIB a scăzut cu 6,9% în primul trimestru: cât de tare trebuie să ne îngrijorăm?

    - Ar trebuie BNM să relaxeze și mai mult politica monetară?

    - Situația în sectorul bancar;

    - Guvernarea economică cu iz electoral;

Varianta integrală a publicației poate fi descărcată AICI