Criza datoriilor suverane din zona euro creează noi și noi dificultăți economice țărilor din regiune, manifestate prin înrăutățirea indicatorilor de confidență a businessului și a consumatorilor și înrăutățirea indicatorilor macroeconomici. În acest context, vom analiza pe scurt cât de expusă este economia moldovenească la aceste riscuri externe și vom vedea care sunt primele efecte ale crizei datoriilor suverane asupra economiei moldovenești. Citește articolul

În situația în care prețurile locale depind preponderent de cele de import, ar fi logic să ne așteptăm ca fluctuațiile externe să-și găsească o anumită reflecție si pe piața internă. Nu și în cazul pieței moldovenești de carburanți. Astfel, deși prețurile de import formează circa 55%-60% din prețului final la benzină și motorină, companiile petroliere autohtone ezită să ajusteze prețurile locale la variațiile prețurilor externe. Prin urmare, în pofida multiplelor episoade de ieftinire a cotațiilor bursiere și de apreciere a monedei naționale, din luna mai și până în prezent prețurile locale la benzină și motorină au rămas neschimbate. Situația pare și mai bizară dacă o comparăm cu cea din România – principalul furnizor de carburanți în Moldova – unde companiile ajustează prețurile de câteva ori pe lună. În cadrul acestei scurte analize vom încerca să găsim explicația acestui paradox, să identificăm beneficiarii și perdanții, precum și să schiăm posibilele soluții care ar trebui întreprinse de decidenții de politici. Citește articolul.

După o majorare constantă a ratei de refinanţare de la minimul istoric de 5% până la 10% de pe parcursul ultimilor 2 ani, pentru prima data după recenta criză economică Banca Naţională a Moldovei a decis reducerea ratei de bază cu 0.5 puncte. La prima vedere, măsura respectivă este neaşteptată în contextul în care inflaţia anuală depăşeşte esenţial nivelul ţintit de banca centrală, iar creşterea economică, deşi încetineşte, rămâne încă destul de înaltă. În cele ce urmează, vom încerca să găsim explicaţia acestei decizii şi, în special, să anticipăm implicaţiile acesteia asupra întregii economii. Citește articolul complet AICI

Anul 2012 aduce vești îngrijorătoare pentru fondul public de pensii moldovenesc: numărul bărbaților care vor atinge limita vârstei de pensionare va fi cu circa 35% mai mare față de cel înregistrat anul trecut. Aceasta este cea mai mare creștere de pe tot parcursul perioadei de tranziție, ceea ce, în comun cu sporul natural negativ al populației, accentuează presiunile crescânde asupra fondului public de pensii. Luând în calcul estimările demografice nefaste pentru anii următori, ne putem convinge încă o dată de necesitatea stringentă a unei reforme „din rădăcini” a actualului sistem public de asigurări sociale. Citește articolul complet AICI

Începând cu a doua jumătate a anului 2010 asistăm la un fenomen fără precedent pentru economia moldovenească (cel puțin de când sunt disponibile date): ratele dobânzilor la depozitele bancare sunt inferioare celor aferente valorilor mobiliare de stat (VMS). Aceasta contravine teoriei economice tradiționale, conform căreia statul beneficiază de luxul de a fi cel mai sigur debitor, fapt ce îi permite să se crediteze la cele mai mici costuri. Dar viața bate filmul. La finele lunii august băncile moldovenești au putut să se crediteze de la populație sub forma atragerii de depozite la costuri cu circa 60% mai mici față de Ministerul Finanțelor. Care sunt cauzele și, mai ales, riscurile acestui fenomen? Citește articolul complet AICI

Odată cu retrogradarea recentă a Italiei, probabilitatea tot mai înaltă de faliment a Greciei, dificultățile economice a țărilor de la periferia UE și incapacitatea tot mai evidentă a actualelor elite politice de a face față acestor provocări s-a înrăutățit vizibil situația socio-economică a principalului partener comercial și economic al țării noastre – Uniunea Europeană. Scopul acestei analize este estimarea nivelului de expunere a Republicii Moldova la zona euro și la piața comunitară în întregime și determinarea principalelor canale de transmisie a unei eventuale agravări a situației economice din UE. Citește articolul complet AICI

Conform rezultatelor ratingului performanței bancare, elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, la finele trimestrului 2 al anul 2011 se atestă unele căderi și ascensiuni vizibile, cauzate de modul în care diferite bănci comerciale moldovenești se recuperează după criză. În același timp, au rămas neschimbați primii 2 lideri ai clasamentului. Per ansamblu, relansarea economică robustă din această perioadă a permis îmbunătățirea situației financiare la majoritatea băncilor comerciale și, respectiv, diminuarea diferențelor dintre acestea. Totuși, un grup mic de bănci rămâne într-o situație mai puţin favorabilă, fapt ce ar trebui să determine o schimbare de strategie a acestora și, eventual, o implicare mai activă a unității de supraveghere bancară din cadrul BNM. Or, cheia competitivităţii oricărei bănci este menţinerea unui echilibru dintre solvabilitate, profitabilitate, eficienţă şi calitatea portofoliului. Subliniem că ratingul analizează doar poziţia relativă a fiecărei bănci faţă de concurenţii săi şi nicidecum nu are drept scop de a aprecia cât de bună sau cât de rea este banca per ansamblu.

Analiză expres pentru EXPERT-GRUP

Recent BNM a publicat datele privind situația financiară a sistemului bancar moldovenesc pentru prima jumătate a anului 2011. Astfel, la prima vedere, principalii indicatori atestă o tendință de redresare a sectorului după criza economică. Cât de fermă și calitativă este această relansare în contextul unor deficiențe structurale devenite deja cronice pentru sistemul bancar? Analiza va demonstra că, de fapt, asistăm la o îmbunătățire marginală și va scoate în evidență principalele probleme care, nefiind tratate corespunzător de către autoritățile de resort, vor împiedica în continuare dezvoltarea durabilă a sectorului.

Pe baza unor modele econometrice autorul demonstrează că atunci când este vorba de ajustarea preţurilor interne la motorină şi benzină, companiile petroliere moldoveneşti reacţionează mai puternic la majorarea cotaţiilor bursiere internaţionale şi sunt mai reticente în perioadele de ieftinire a petrolului la burse. Această reacţie asimetrică este mult mai vizibilă pe piaţa benzinei, care este mult mai concentrată, faţă de cea a motorinei, unde concurenţa este ceva mai intensă. Descarcă...

În primele 4 luni ale anului curent Banca Națională a Moldovei a făcut cele mai mici intervenții pe piața valutară autohtonă de pe parcursul ultimului deceniu (de când se publică datele respective). În această perioadă, BNM a operat vânzări de valută străină cu echivalentul a 3,5 mil. USD în ianuarie și cumpărări de circa 0,4 mil. USD în aprilie. Astfel, autoritatea monetară a fost practic invizibilă pe piața valutară moldovenească, cursul valutar fiind lăsat în plutire liberă în funcție de variațiile cererii și ofertei. Care este esența acestor importante schimbări în politica valutară a băncii centrale și cât de justificată este pasivitatea acesteia în contextul volatilității sporite și mult mai persistente a cursului de schimb? Analia integrală poate fi descărcată AICI